Transfer și contratransfer în terapia Masterson
În cadrul terapiei, terapeutul și clientul construiesc împreună un spațiu sigur și intim, în care emoțiile profunde ies la suprafață. În acest context, se pot produce fenomene precum transferul și contratransferul, care sunt, de fapt, părți naturale ale relației terapeutice. Dar ce înseamnă ele și cum pot fi folosite pentru a sprijini procesul de vindecare? Vom explora, pas cu pas, aceste concepte și vom vedea de ce sunt atât de importante în terapie.
Ce este transferul în terapie?
Transferul se referă la redirecționarea sentimentelor pe care persoana care face terapie le are față de o persoană semnificativă din trecutul său, către terapeut. Practic, pacientul proiectează emoții, așteptări sau atitudini vechi asupra terapeutului, ca și cum acesta ar face parte din trecutul său.
Aceste emoții pot fi:
- Pozitive (admirație, afecțiune, nevoia de validare)
- Negative (furie, resentiment, frustrare)
De ce apare fenomenul de transfer? Pentru că, în terapia centrată pe emoții și relații, trecutul nostru iese la suprafață. Terapeutul devine, într-un fel, ecranul pe care ne proiectăm propriile istorii emoționale și nevoi neîmplinite. Acest proces poate fi intens, însă oferă o șansă unică de a explora și înțelege modul în care am învățat să relaționăm cu cei din jur și, mai ales, cum putem schimba aceste tipare.
Exemple de transfer în terapie
Transfer părintesc
O persoană care a avut un părinte distant sau critic poate experimenta sau vedea în diferite gesturi sau vorbe ale terapeutului critici sau distanțare. Chiar dacă terapeutul își arată grija și empatia, pacientul poate simți în continuare că „nu este suficient” și poate reacționa cu tristețe, furie sau dezamăgire. Acesta este un moment valoros pentru a observa cum răni mai vechi ies la suprafață și pot fi vindecate.
Transfer romantic
Un alt pacient poate confunda relația terapeutică, bazată pe empatie și acceptare, cu atracția romantică. Acest tip de transfer arată nevoia de iubire și validare pe care persoana respectivă a căutat-o, poate, fără succes în relațiile anterioare. În terapie, acest sentiment devine un subiect de explorat, ajutând la înțelegerea propriilor tipare de relaționare.
Transfer de furie și resentiment
Cineva care a trăit abuz sau a crescut într-un mediu ostil poate simți furie sau resentiment față de terapeut, chiar dacă acesta nu a făcut nimic concret pentru a stârni asemenea emoții. În realitate, pacientul își exprimă, de fapt, resentimentele nediscutate din trecut. Astfel, se deschide posibilitatea de a procesa emoții vechi într-un mediu sigur.
Ce este contratransferul în terapie?
Contratransferul reprezintă redirecționarea sentimentelor terapeutului față de pacient. La fel cum beneficiarii terapiei proiectează emoții asupra terapeutului, și terapeutul poate resimți emoții bazate pe propria istorie personală, valori și experiențe nerezolvate.
Recunoașterea contratransferului este crucială pentru menținerea clarității și obiectivității în terapie. Un terapeut conștient de reacțiile sale emoționale va ști să le gestioneze și să-și ajusteze intervențiile, ajutând clientul într-un mod autentic, dar fără a lăsa propriile probleme sau sentimente să interfereze.
Exemple de contratransfer în terapie
Contratransfer de tristețe
Un terapeut care a trecut recent printr-o pierdere poate retrăi propria durere atunci când lucrează cu un pacient care suferă. Dacă nu este atent, această tristețe suplimentară îl poate copleși și îl poate împiedica să ofere suportul de care clientul are nevoie.
Contratransfer de supraprotecție
Un terapeut care vede în pacient o persoană ce îi amintește de cineva drag (copil, frate, prieten) poate deveni supraprotector. Această atitudine, deși bine intenționată, poate limita progresul beneficiarului terapiei, deoarece îl împiedică să-și dezvolte resursele proprii de gestionare a problemelor.
Contratransfer al traumei
Dacă terapeutul a experimentat, la rândul său, o traumă similară cu cea a pacientului, poate fi tentat să evite sau să exagereze anumite subiecte din teamă sau din dorința de a-l „salva” pe client. Este un exemplu clar în care terapeutul trebuie să-și conștientizeze propriile răni pentru a nu obstrucționa procesul de vindecare.
Este posibil să evităm sau să prevenim transferul și contratransferul?
Transferul și contratransferul pot lua forme subtile sau foarte evidente. Fiecare terapeut are un stil propriu de a identifica și lucra cu aceste fenomene, însă un element comun este supervizarea (pentru terapeut) și discutarea și conștientizarea emoțiilor fata de terapeut (pentru client). Atunci când terapeutul și clientul discută deschis despre emoțiile care apar „aici și acum”, se creează oportunitatea unei vindecări profunde.
Discutarea transferului și contratransferului nu înseamnă să dăm vina pe cineva, ci să înțelegem dinamica relației, astfel încât clientul să poată conștientiza și depăși tiparele vechi. Terapeutul, la rândul său, se asigură că rămâne centrat și că oferă ghidajul de care pacientul are nevoie.
Realitatea este că transferul și contratransferul nu pot fi evitate complet. Ele fac parte din însăși natura relațiilor umane, mai ales într-un context atât de personal și emoțional ca terapia. Terapeutul este și el om, cu propriile experiențe, iar clientul vine cu un trecut ce îl definește emoțional.
Scopul nu este să le evităm, ci să le recunoaștem și să le gestionăm. Atunci când sunt abordate cu onestitate și empatie, aceste fenomene devin unelte de explorare și vindecare. Ele ne oferă indicii despre nevoile, rănile și dorințele ascunse ale clientului (și, uneori, ale terapeutului), punând astfel bazele pentru o transformare autentică.
Transfer și contratransfer în terapia Masterson
În Terapia Masterson, care se concentrează în special pe dificultăți de personalitate (cum ar fi tulburările de tip borderline sau narcisic), transferul și contratransferul sunt văzute ca piese centrale ale procesului terapeutic. Această abordare pune accent pe modul în care rădăcinile emoționale din copilărie se manifestă în relațiile de adult și, implicit, în relația cu terapeutul.
Rolul transferului: Este considerat un „portal” direct către conflictele interioare ale pacientului, oferind context despre tiparele relaționale disfuncționale moștenite din copilărie.
Rolul contratransferului: Ajută terapeutul să identifice propriile reacții și limite, pentru a putea rămâne ancorat și empatic. Prin explorarea contratransferului, terapeutul înțelege mai bine felul în care pacientul își proiectează nevoile și fricile.
Prin lucrul cu aceste dinamici, Terapia Masterson își propune să ajute pacienții să-și regăsească identitatea mai autentică, eliberându-se de vechile mecanisme care au dus la suferință în relațiile lor.
Concluzii
La final, merită să ne amintim că transferul și contratransferul sunt fenomene normale și de multe ori esențiale în procesul terapeutic. Unele voci chiar susțin că o terapie nu poate fi pe deplin eficientă dacă ambele părți nu sunt într-o anumită măsură „atinse” emoțional de relație. Când sunt recunoscute și discutate în mod deschis, transferul și contratransferul pot duce la o înțelegere mai profundă de sine și la schimbări benefice de lungă durată.
Privite corect, aceste dinamici devin instrumente puternice de explorare și vindecare. Așadar, dacă ai sentimentul că retrăiești emoții din trecut în raport cu terapeutul sau, invers, simți că terapeutul reacționează emoțional la tine, ține minte că nu este un eșec al terapiei. Este, de fapt, o ușă spre o vindecare și mai profundă.
