Poate un prieten să îți fie psiholog?
În principiu, da. De ce nu… până la urmă, lumea nu a apărut doar în momentul în care au apărut psihologii sau psihologia. Un prieten sau un mentor ar putea să te ajute la fel de bine precum un terapeut dacă reușește să îți ofere ceea ce îți oferă psihologul în cabinetul său.
Ce îți oferă psihologul în cadrul unui proces terapeutic bun? Conform Asociației Psihologilor Americani, există cinci factori cheie comuni pe care un proces terapeutic eficient, chiar dacă folosește abordări diferite, îi conține: relația terapeutică, motivația, experiența corectivă, insight-ul și auto eficacitatea.
Studiile de psihologie arată că alianța terapeutică dintre client și psiholog este una dintre componentele principale pentru succesul actului terapeutic, depășind chiar în importanță celelalte patru componente. Studii extinse efectuate în context de terapie de grup sau individuală, cu adulți, copii sau vârstnici, folosind o mare varietate de metode de evaluare și intervenție și tratând tipologii variate de dificultăți emoționale, toate scot în evidență rolul esențial al relației dintre terapeut și client.
Care sunt părerile specialiștilor?
Unii autori sunt de părere că aportul unei relații terapeutice bune între client și terapeut este de 50% sau chiar mai mult din succesul procesului. Dr. Edward Bordin a definit o relație terapeutică bună ca fiind formată din trei calități esențiale: o legătură emoțională de încredere, grijă și respect; un acord cu privire la obiectivele terapiei; și colaborarea în ceea ce privește „munca” sau sarcinile tratamentului.
Un aspect esențial aici este faptul că atunci când vorbim despre relația terapeutică, cel mai important aspect al ei este percepția sau sentimentul clientului că relația cu terapeutul este una de calitate. Atunci când pacientul evaluează relația cu terapeutul ca fiind bună și foarte bună, chiar și de la primele ședințe, aceasta devine un predictor favorabil pentru eficiența terapiei. În schimb, pacienții nemulțumiți de relația cu terapeutul au tendința să renunțe la terapie prematur. Poate că acest lucru este important și pentru că în momentul în care clientul se simte primit și înțeles și ascultat de către psiholog și că găsește ceea ce caută în cabinetul acestuia, asta menține motivația omului pentru a fi activ în propriul proces de autocunoaștere și chiar o întărește.
Cum te poate ajuta mediul?
Știm cu toții cât de mult ajută atunci când într-o echipă ai alături colegi care îți dau un imbold prin atitudinea lor și prin faptul că te simți bine între ei. Un efect asemănător îl are și perceperea unei relații de calitate cu terapeutul tău. Asta înseamnă că atunci când ești în cabinetul terapeutului, chiar și de la primele ședințe, rolul tău ca și client este unul activ. Încă din primele interacțiuni poți să fii atent la ce simți și cum simți relația cu terapeutul.
Cercetările arată că pacienții au mai multe șanse de a stabili o bună relație terapeutică atunci când sunt deschiși și sinceri cu privire la nevoile lor. Poți să îți propui, de la început, să încerci să fii deschis, să fii curios. Dacă simți că ceva din ce ai spus tu sau a spus terapeutul nu e în regulă, poți foarte ușor să întrebi sau să revii, să aduci sau să ceri o lămurire în plus. Un aspect care merită menționat în acest punct, deși este unul destul de sensibil, este faptul că merită să fii atent și la posibila tendință de a fi prea critic uneori cu cei din jur. Cu siguranță acest aspect va deveni sau poate deveni unul dintre obiectivele terapiei tale. Dar, dacă intuiești că s-ar putea să ai tendința de a fi uneori critic cu cei din jurul tău, merită să ai grijă să acorzi, totuși, o șansă terapiei și să nu iei prematur decizia că nu îți place relația cu terapeutul sau ce vibe îți inspiră acesta și să renunți înainte de a fi încercat cu adevărat să vezi dacă funcționează pentru tine.
Care este rolul experiențelor corective?
A treia componentă a procesului terapeutic, experiențele corective sunt ocazii de a reformata asociațiile sau emoțiile negative prin activarea și înlocuirea lor cu emoții mai pozitive. Aceste experiențe corective sunt date de toate intervențiile pe care terapeutul tău le va face pe parcursul ședințelor de terapie. Ca urmare a acestor intervenții, dar și a efortului tău conștient de a te deschide și de a-ți sonda propriile trăiri emoționale, se vor adăuga insight-urile sau modurile de înțelegere mai profundă a tiparelor personale de relaționare și raportare la tine însuți/însăți și la lume, pe măsură ce participi la ședințele de terapie și încerci să faci munca.
Ultima componentă a procesului terapeutic este auto-eficiența, și aceasta se referă la dezvoltarea, pe parcursul terapiei, a sentimentului de încredere în tine, care vine dintr-o tot mai bună înțelegere a propriei persoane și din exersarea treptată și repetată a unor feluri de a acționa și simți mai sănătoase și mai de folos în viața și relațiile tale.
Concluzie | Poate un prieten să îți fie psiholog?
În continuare, răspunsul meu este da. Dar, cu condiția ca acest prieten să poată asigura, prin felul lui de a se raporta la tine și prin ceea ce spune, măcar în parte, cele cinci componente ale procesului terapeutic. Unii dintre noi reușim să ne păstrăm, și în relațiile colocviale, mai mult sau mai puțin, atât obiectivitatea și înțelepciunea necesare pentru a vedea adevărul, cât și capacitatea și pasiunea arzătoare de a-l sprijini și de a-l ridica emoțional pe celălalt. Dar, pentru cei mai mulți dintre noi, trebuie să recunoaștem, șansele de a primi toate beneficiile unui proces terapeutic în cadrul relațiilor cu prietenii noștri sunt relativ mici. Dar, și dacă le găsim, uneori a te deschide în fața unui om cu care nu ești familiarizat și care nici el nu e familiarizat cu tine și, deci, mai ușor obiectiv, poate fi o fantastică experiență de auto-analiză și cu un beneficiu real în a-ți dezvolta sentimentul de auto-eficacitate.
